La colind cu Song-ul. Interviu Doina Cionga Cărăușu – partea a doua.

Cum am promis, continui discuția cu Doina și mă bucur să aflu atâtea lucruri frumoase, adunate într-o viață de om cu grijă și cu multă duioșie:

Mi-ai povestit că ai cântat în grupul Song și mi se pare o pățanie demnă de adus în fața publicului.

Trebuie să știi că a cânta în cor este o experiență absolut înălțătoare. Când tu cânți o chestie și cel de lângă tine cântă altceva , iar ceea ce iese e perfecțiune, armonie, este unul dintre lucrurile cele mai aducătoare de împlinire, e o trăire cvasi mistică. Am cântat în cor din copilărie. Am fost în corul școlii, pauză în timpul liceului, pentru că muzică nu se făcea la Tonitza, apoi în corul facultății. Prin ’77, corul meu a concurat cu Songul și descoperirea lui m-a cucerit pe loc: era tot ce mi-aș fi dorit, chiar ceva pe deasupra. M-am hotărât să-mi încerc șansele și am ajuns la Preoteasa, Casa de Cultură a Studenților, într-o seară în care știam că e repetiție. Aveam un trac teribil, așa că mi-am luat inima-n dinți și am traversat camera cu un pas hotărât către Ioan Lucian Mihaela, Oanță pentru prieteni, care se uita pe niște partituri. Mult mai târziu mi-a spus că aveam un aer de-a dreptul înspăimântător, înaintând așa, ca un buldozer, către el, care era subțirel și nu foarte înalt. M-a verificat un pic la pian, apoi m-a primit într-o perioadă de probă, pana când am învățat niște piese și am putut sa dau proba cu alte voci. Oanță a fost un om cu totul și cu totul extraordinar. Nu numai ca era un dirijor de excepție, dar avea un devotament fantastic pentru Song. Într-o vreme când nu reușeai dacă nu erai lingăul partidului, a reușit sa ne păstreze o ținută și o demnitate pe care puțini o aveau. Doamne, și cât îmi lipsesc certurile noastre! Ce schimb de ironii și de glume! Oanță avea întotdeauna replica la el, dar nici noi nu ne lăsam mai prejos. Îi datorez cea mai frumoasă perioadă din viața mea. Repetam uneori și pana la 2 noaptea, filmam uneori aceeași piesă de  zeci de ori, dar o făceam cu plăcere și cu bucurie, iar asta se simțea. Iarna plecam dimineața la Brașov, iar seara colindam. Colinde frumoase, religioase, tradiționale. N-ai idee ce sentiment minunat ai când gazdele deschid ușa la 30 de oameni cu bucurie și emoție, când oameni străini, dintr-un apartament de bloc, poftesc la masă 30 de persoane și, pentru că nu au destule pahare ca să-i cinstească, scot borcanele din cămară și vazele din vitrină.

Este, într-adevăr, impresionant! Ai terminat Tonitza, apoi ai întrat la Filologie. Ai renunțat la pictură?

Sunt tare critică cu mine însămi și, la terminarea liceului, am considerat că nu sunt suficient de bună ca să pornesc pe calea picturii, care îmi plăcea totuși foarte mult. În artă, ai nevoie nu numai de tehnică, ci și de o experiență de viață și de o capacitate de a-ți pune sufletul pe masă, pe care eu nu le aveam în momentul ăla, dar conștientizam faptul că sunt esențiale. Eram foarte zgârcită cu emoțiile mele, iar cu asta nu faci artă. După intrarea la facultate, am mai pictat un pic, făcusem un cerc de pictură împreună cu câțiva colegi, dar nu prea aveam timp de asta. Apoi a fost Animafilmul, unde am revenit pe tărâmul artei, dar nu al artei plastice. Arta animatorului nu este doar de a desena, ci de a simți și de a diseca mișcarea în timpi și traiectorii, de a alege forma ei cea mai expresivă pentru dramatismul subiectului. Pictura a rămas, deci, din nou lăsată la o parte, pe de o parte pentru că era mult de lucru și de multe ori lucram și acasă, iar pe de alta pentru că, după cum ți-am mai spus, m-am îndrăgostit de animație din primul moment. În ultimii ani, am făcut niște ilustrații de carte și câteva acuarele, dar doar sporadic, pentru că timpul îmi este, în continuare, cam potrivnic.

Și, până la urmă, ce te face pe tine fericită? 

Ce mă face fericită? Armonia. Armonie înseamnă iubire, respect, empatie, coeziune, liniște, frumusețe, împărtășire. Să citesc toată ziua, întinsă într-un hamac, la umbra unor copaci într-o grădină, vara.

Dacă ai avea posibilitatea să trimiți un gând în univers, care ar fi? 

Liantul universului este iubirea. Atracția dintre particule este, de fapt, iubire. Iubirea mișcă, într-adevăr munții, dar moleculă cu moleculă. Așadar, gândul meu către univers ar fi așa: dragă universule, fă bine și supraveghează indicele de iubire, că altminteri ne ducem de râpă.

Știu că ai cochetat un pic și cu poezia și chiar mi-a plăcut ideea asta. Îndrăznesc să te întreb…pe când un volum de poezie?

 Poezie am scris recent, în momentul în care mi-am dat seama de potențialul ei terapeutic. A venit natural, ca un sughiț, când foarte multe neîmpliniri s-au strâns și au răbufnit. M-a ajutat forte mult să mi le pun pe hârtie. Dovada e că n-am mai scris de mult timp.

Cădere – Din ciclul Texte insomniace

Era frumos în Grădina Raiului.

Fericirea noastră era fără pată, suspendată în chihlimbarul veșniciei, ca o insectă imprudentă.

Apoi Dumnezeu a creat Timpul, sub infățisarea unui copac cu rod îmbietor,

Iar la radacina lui, a șerpuit ispita Schimbării.

Cum am fi putut noi ține piept unei asemenea puteri?

Cum am fi putut, cu mâinile noastre prea scurte pentru a putea măsura măreția și cu ochii noștri prea mari pentru a putea zăgăzui frumuseșea care ne-a lovit cu violența unui cataclism?

Și chihlimbarul s-a făcut mii de fărâme

Și noi ne-am făcut mii de fărâme

Și a durut cumplit, nu a moarte, ci a viață tăioasă ca fierul.

Și am plâns și ne-am jeluit și, când lacrimile s-au uscat,

Ne-am uitat in jur, să ne căutam fărâmele.

Și atunci am înțeles. Fiecare fărâmă crescuse în alt eu, în alt tu.

Îi mulțumesc Doinei pentru toate gândurile pe care le-a împărtășit cu mine, dar și cu cititorii. Teoretic, interviul ia o pauză, pentru moment. Practic, îl aștept pe următorul, în care sper să intervievez romancierul Doina Cionga Cărăușu sau/și poeta cu același nume. Sau poate, cine știe, protagonista își va întoarce fața direct spre pictură. Factorul surpriză dă adevăratul farmec al poveștilor fără sfârșit.

P.S. Bonus – un filmuleț cu grupul Song e binevenit oricând pentru cunoscători…Vizionare plăcută după click pe link-ul ultimei poze!