România mea
Dintre atâtea lumi ți-e dat să fii aleasă Tu, mamă Românie, cu codrii de aramă Să-i fii lui Eminescu muză, pururea mireasă În ochi să ai luceferi, pe păr să porți năframă. Printre atâtea mese, e una a tăcerii Unde Brâncuși privește trist, la fiii alungați Printre străini să-și cânte …