Uneori, în anotimpul cu zilele limpezi, ea urca pe muntele Dakeyama, ducându-și băiețelul în spate. O astfel de excursie îl încânta mult, nu numai din cauza a ceea ce mama lui îl învăța să vadă, dar de asemenea, pentru ceea ce ea îl învăța să audă
Lafcadio Hearn – KOKORO
Citesc Kokoro, o carte despre emoție, curaj, esență a spiritului nipon, privită prin ochii unui grec, Lafcadio Hearn, scriitor care s-a îndrăgostit iremediabil de Japonia. Scrisă în anul 1895, cartea este tradusă în limba română de Neculai Amălinei și a apărut, de foarte curând, la Editura Ascendent.
Ridic ochii din carte și realizez că a venit primăvara! S-a lăsat un pic așteptată, dar a adus cu ea, în afară de florile ei minunate, o expoziție de stampe japoneze, inedită și foarte interesantă, care mă duce aproape de aceeași perioadă a Japoniei din carte, anii 1800-1900.
La Muzeul Național al Literaturii Române are loc până pe 10 aprilie expoziția – eveniment Celebrități din Lumea Plutitoare, organizată de către Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația „Șerban și Asociații”, în parteneriat cu Ambasada Japoniei în România și Asociația culturală „Pictor Octavian Smigelschi”.
Sunt expuse aici 200 de stampe japoneze, create de cei mai mari artiști japonezi în epoca Edo (1603 – 1868), sub forma Colecției private de stampe Ukiyo-e, marca George Șerban, care înfățișează motive variate din cultura niponă, kakubi, peisaj, suhga, istorie, poezie, xilogravură, portrete de gheișe.
Stampa reprezintă o formă de artă exprimată printr-o imagine imprimată pe hârtie sau mătase, pe medii ca piatra, lemnul, plăcuțe de cupru, zinc; stampa a avut, de-a lungul vremurilor, reprezentanți virtuoși, ale căror lucrări pot fi admirate pe simezele acestei expoziții. Timpul s-a dilatat odată cu arta în sensul inovației, chiar pictorul Vincent van Gogh a găsit în stampa japoneză o sursă de inspirație pentru unele dintre operele sale.
Katsushika Hokusai (1760-1849), supranumit Geniul Nordului este unul dintre reprezentații de seamă ai stampei nipone și impresionează printr-o tehnică impecabilă, dinamică, vie. Este considerat inventatorul termenului manga și apare alături de mulți artiși ai epocii: Okumura Masanobu, Hishikawa Moronobu, Isoda Koryusai, Suzuki Harunobu, Kikukawa Eizan, Keisai Eisen, etc.
Avem în această frumoasă expoziție – o serie de lucrări celebre, vândute la marile case de licitații din lume pe sute de mii de euro: Hokusai, Shakaru, Utamaro. În epoca Edo, artiștii niponi au realizat aceste stampe, folosind ca teme: natura, frumusețea femeilor, personalități istorice, arta erotică.
Gravurile Bijin-Ga celebrează femeia – soție, femeia – mamă, femeia – curtezană, ale căror trăsături dau o strălucire unică pieselor. Deși cu o lungă istorie, peisajul japonez se bazează mai mult pe imaginație și pe compoziție, mai mult decât pe respectarea unor standarde stricte din natură.
La partea de istorie și de cultură a Japoniei sunt prezenți poeții japonezi cu câteva cărți originale, care duc expoziția în lumea sensibilității, a expresivității lirice.
După așa o încântare, mă întorc la Kokoro, în lumea interioară a sufletului nipon, acolo unde mă (re)întâlnesc cu introspecția, cu visarea și cu realitatea Japoniei de secol XVIII.
Ea cânta cum numai un țăran poate cânta – cu ritmuri vocale învățate, probabil, de la greieri și de la privighetorile sălbatice…tonuri ce nu au fost vreodată scrise în limbajul muzical occidental.
Lafcadio Hearn – KOKORO.
