Noi suntem suma tuturor stărilor noastre. În spatele oricărei bucurii stă munca unor oameni necunoscuți…Imnul cunoașterii umane, descoperirii și al pătrunderii minții umane, dincolo de imediat: cunoașterea este într-o ascensiune fantastică, nu poate fi cuprinsă, ci i se trasează intuirea sensului. Noi nu ne am născut cu cunoștințe, ci le am dobândit de la părinți, profesori, cărți, prieteni, iar noi suntem o sumă a tuturor celor care, într-un fel sau altul, au contribuit la formarea noastră ca oameni, cristalizând în individualitățile noastre, trăsăturile de caracter
Nicolae Zîmbroianu
Îl știu pe domnul Nicu Zîmbroianu de foarte mulți ani (am fost colegi în aceeași instituție) și, dincolo de artistul cu care generația noastră a avut privilegiul de a fi contemporană, l-am cunoscut pe omul Nicu Zîmbroianu. La una din aniversările zilei mele onomastice mi-a dăruit un carnețel și un pix, spunându-mi :”uite tată, notează-ți fiecare idee care îți vine, un haiku, o imagine, un gând. Apoi zboară și fii liberă în creație, asta o să-ți aducă împlinirea„. Seamănă cu tata și a rămas, ca și el, un etern visător și creator de frumos, cu suflet mare.
Născut în comuna Bogați, județul Argeș în februarie 1947, Nicolae Zîmbroianu a absolvit Facultatea de Arte Decorative din cadrul Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, specialitatea Arte textile tapiserie și contexture din București; a participat la numeroase festivaluri și expoziții atât în țară, cât și în străinătate, ca designer de imprimeuri și țesături industriale, designer vestimentar, pictor pe sticlă, grafician de carte.
Obține în anul 2002 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România, în 2004 – Medalia și Ordinul Meritul Cultural Clasa I, în 2006 – Marele premiu al Salonului Internațional de Broderie și expune constant nenumărate colecții, atât în Europa (Germania, Franța, Grecia, Anglia), dar și în SUA, Japonia, Africa de Sud.
Lucrează cu multă bucurie, har și iubire în lână, mătase, tapiserii sisal-metal, realizate cu tehnici de broderie.
Daruri, Bucuria iubirii, Pomul vieții, Arhanghelul Gavril, Fereastra amintirilor, Altarul Speranțelor, Triumful adevărului, Regăsire, Altar, Germinație, Cursul vieții, Alter Ego, Împlinire, sunt doar câteva dintre lucrările artistului, care impresionează prin multitudinea de simboluri și vorbesc de la sine despre universul său interior.
Toate lucrările domnului Zîmbroianu se apleacă, fir cu fir, spre esența vieții și spre tainele problemelor existențiale cu subtilitatea mătăsii, legând însă puternic fiecare dintre noduri – de imaginația contemplatorului de frumos.
Având o viziune post modernistă personală și un rafinament estetic evident, artistul îmbină senzațiile optice ale creațiilor sale cu cele tactile, completate de finețea sau de robustețea firului, dând naștere unor structuri tridimensionale, puternice și dinamice. Folosind cu mare talent principiile artei decorative și simțind nativ culorile care conferă compozițiilor nuanțele de amănunt, Nicolae Zîmbroianu reușește să redea, prin fina modelare a firelor textile, universul uman în toate stările și formele sale spirituale. Cercul și sfera – care întruchipează perfecțiunea, fac parte din transpunerea figurii umane în lucrările artistului și modelează, până la metamorfoză, interiorul muritorului de rând în culori armonioase, intuitive. Când l-am întrebat pe artistul Nicu Zîmbroianu care-i este cea mai dragă lucrare, mi-a răspuns:
Fiecare lucrare-mi este mai mult decât dragă, atâta timp cât lucrez pentru realizarea ei. De fiecare dată când încep o nouă lucrare, nu aș face acest lucru dacă în sinea mea nu aș crede că tocmai acea lucrare este cea mai importantă pentru mine. Acest sentiment trebuie să fie puternic și de durată, deoarece procesul de elaborare a unei lucrări este lung. După ce ai o legătură așa de strânsă cu o lucrare, este foarte greu să spui care-ți este mai dragă. Lucrările, pur și simplu sunt copiii mei iubiți.
Bunic a doi nepoți frumoși, domnul Zîmbroianu vorbește cu multă drag despre căldura vieții de familie, iar despre Dumnezeu cu iubire și cu smerenie.
Prezența noastră în biserică ar trebui să fie un loc de rugăciune, de întrebări pe care ni le punem nouă, de răspunsuri pe care trebuie să ni le dăm, de dialog între noi și Dumnezeu. Lucrul cel mai important este să putem avea capacitatea de a asculta și abia după aceea, cu sufletul curat, să punem întrebări, să cerem.
Nicolae Zîmbroianu
Luptele pe care omul le duce cu sine însuși sunt doar fire și împletituri în palma Creatorului.
Urmează un interviu despre viață, iubire și sens în viziunea domnului Nicu Zîmbroianu, interviu pe care domnia sa a avut îngăduința și răbdarea de a mi-l oferi și pentru care îi mulțumesc din suflet.
Așteptăm cu interes albumul pe care domnul Zîmbroianu îl pregătește cu multă emoție, o încununare a muncii și pasiunii de-a lungul imensei sale cariere artistice și îi dorim multă sănătate, putere și inspirație!
